Poveşti din lumea sportului românesc – Montevideo 1930
Poveşti din spatele scenei sportive, momente inedite şi, uneori, irepetabile.
Eugen Cojocariu, 03.01.2026, 12:44
Prima ediţie a Campionatului Mondial de fotbal a avut loc în 1930, la Montevideo. La competiţie au luat parte 13 echipe naţionale, printre care şi cea a României.
Transatlanticul Conte Verde, la bordul căruia se aflau şi fotbaliştii români, a ajuns în Uruguay în ziua de 2 iulie 1930. Echipa a locuit întâi într-o vilă pusă la dispoziţie de comunitatea română din Montevideo, dar care nu avea încălzire. Iar America de Sud era în plină iarnă. Delegaţia s-a mutat apoi la hotelul Artigas, unde, pe 5 iulie, a primit vestea tragerii la sorţi. România făcea parte dintr-o grupă cu Peru şi cu reprezentativa gazdă, Uruguay, dublă campioană olimpică, în 1924 şi ‘28. Grea misiune…
Jocul cu Peru a avut loc pe 14 iulie. România a deschis scorul încă din debutul jocului, prin Adalbert Deşu. În minutul 11 însă, echipa a rămas în zece oameni după un fault barbar al peruvianului Luis de Souza asupra lui Adalbert Steiner, care a ajuns direct la spital cu o fractură la picior. Către mijlocul primei reprize, România a mai pierdut un jucător – Constantin Stanciu, căruia “talpa” lui Alberto de Negri i-a smuls rotula. După pauză, în superioritate numerică, peruvienii au egalat. În minutul 60, într-un picior, Stanciu a reintrat in teren. Şi, cu un sfert de oră înainte de final, găsit nemarcat de o centrare a lui Ştefan Barbu, a înscris un gol istoric. Cu piciorul beteag… Scorul final, 3 la 1 pentru România, a fost stabilit în minutul 85 de Nicolae Covaci.
În următorul joc, reprezentativa Uruguayului a trecut de Peru doar cu 1-0, astfel că România a ocupat, vreme de câteva zile, primul loc în grupă. În finala grupei însă, gazdele au trecut de echipa română cu 4-0. La mijlocul primei reprize, într-un interval scurt de timp, graţie unor combinaţii extrem de rapide, gazdele au marcat de trei ori. Iar centrul înaintaş Rudi Wetzer consemna în jurnalul său: “Aşa e fotbalul. În 6 minute, pe gazon, înveţi mai mult decât în 6 ani cu creta în faţa tablei. Pentru că, de când e mingea rotundă, fotbalul se învaţă cu tricoul ud şi nu cu cămaşa scrobită”. Am citat din cartea “Finala se joacă astăzi”, publicată în 1966, în care regretatul Ioan Chirilă a inclus o parte a jurnalului ţinut de Wetzer.
Să mai notăm că, până la urmă, Uruguayul a câştigat Cupa Mondială, după 4-2, în finală, cu Argentina.
