Povești din lumea sportului românesc – Rapid, 1940
Poveşti din spatele scenei sportive, momente inedite şi, uneori, irepetabile.
Eugen Cojocariu, 03.01.2026, 13:01
În anii ’30 ai secolului trecut, cea mai importantă competiție fotbalistică europeană era Cupa Europei Centrale. Între 1927 și 1940, competiția a adus la start echipe din Austria, Ungaria, Italia, Iugoslavia, Elveția, Cehoslovacia și România. Prima ediție la care a luat parte o echipă românească a fost cea din 1937, când formația Venus București a fost eliminată încă din primul tur de echipa maghiară Ujpest Budapesta, după două înfrângeri. În 1938 au venit primele victorii. În primul tur, Ripensia Timișoara a învins echipa italiană AC Milan cu 3-0 și 1-3, iar Rapid București a trecut de Ujpest Budapesta, după 1 la 4 în deplasare și 4-0 acasă. În sferturile de finală, Ripensia a fost însă învinsă de două ori de Ferencvaros Budapesta, cu 4 la 5 și 1 la 4, iar Rapid s-a oprit în fața echipei italiene Genoa. În peninsulă, genovezii s-au impus cu 3-0, dar Rapid a câștigat, în Giulești, cu 2-1. Pentru a da măsura valorii echipelor cu care se confruntau formațiile românești, trebuie doar amintit că Italia devenea campioană mondială în 1938, trecând, în finală, de Ungaria.
In 1939, în competiție a mers doar Venus București, eliminată încă din primul tur de Bologna, campioana Italiei. A venit însă ediția 1940, care a fost cea a Rapidului din București. În competiție s-au înscris 8 echipe – trei iugoslave, trei maghiare și formațiile bucureștene Venus și Rapid. În primul tur, Venus a pierdut ambele manșe cu BSK Belgrad: 0-1 în deplasare și 0-3 acasă. Rapid a întâlnit echipa maghiară Hungaria Budapesta. Primul joc a avut loc pe teren ungar. Gazdele au deschis scorul, dar Rapid a întors situația, marcând de două ori prin Vilmos Sipos, la acea oră internațional iugoslav. La București, pe ANEF, la acea vreme cel mai mare stadion al Capitalei, cu peste 20 de mii de locuri, românii s-au impus cu 3-0. Presa bucureșteană titra (citez) „Rapid a eliminat plictisitor de ușor pe Hungaria Budapesta”.
A urmat semifinala cu Grajdanski Zagreb. În jocul tur, disputat în Iugoslavia, scorul a fost egal, 0 la 0. Tot cu scor alb s-a încheiat și partida retur de la București. S-a jucat apoi un meci de baraj, la Subotica, în Iugoslavia, încheiat tot la egalitate, 1-1. Universul din 12 iulie titra (citez) :”Al treilea match, al treilea draw. 120 de minute de joc dur și pasionant și numai două goluri: unul al lui Zimmermanncici și altul al lui Bogdan… Și Rapid, fără vedete, și Grajdanski, cu <<colecția>> completă, au terminat din nou la egalitate”. Învingătoarea s-a decis prin tragere la sorți. Și astfel, Rapid a fost prima echipă românească finalistă a unei cupe europene.
Finala Cupei Europei Centrale, ediția 1940, cu formația maghiară Ferencvaros, care era programată pentru august, nu a mai avut loc. Între București și Budapesta, tensiunile politice erau uriașe. Ungaria ridica pretenții teritoriale la adresa României, care vor fi satisfăcute ulterior, la 30 august, sub presiunea Germaniei, prin Diktatul de la Viena.
